Lista pentru iepuras: o masina noua. pantofi cu toc mai mic, doua elastice de par si o curea cu diamante.

Iata ca a venit momentul cand a trebuit sa-mi iau ramas bun de la masina de spalat, cea care m-a slujit cu credinta in ultimii 10 ani. Si pe care, considerand-o cea mai utila inventie de la mixer incoace, am tratat-o in toti acesti ani, cu deosebita curtoazie. Functionala fiind,  am impachetat-o frumos si am trimis-o sa faca mai departe viata frumoasa unor tineri simpatici.
Cu toate ca am constatat ca in weekend, pe la 7.30 incep sa visez cel mai frumos, mi-am pus ceasul sa sune la ora aia mica.
Nu atat de nerabdare, cat din dorinta  de a vedea pe ce-mi pun autograful, cand imi iau in primire obiectul. Chestia asta te poate scuti de multe neplaceri ulterioare, mai ales ca mi-am luat jucarie d-aia fandosita, cu care, in timp ce beau cafeaua, pot sa-mi trimit si mesaje de pe telefon.
Asa ca m-am pus pe asteptat.
Exceptand faptul ca m-au sunat de doua ori ca sa le explicitez adresa, ca nu-mi reperau resedinta, lucrurile au decurs bine, pana in clipa in care Doreii cu electrocasnicele, dupa ce mi le-au descarcat in curte, au incercat sa-mi spuna pa, pe motiv de graba.
Da stiu,  nu-i grea, n-are mai mult de 100 de kile.
Poate ca nici nu e sarcina lor, dar nici asta nu ma intereseaza, cat timp  am platit firmei pentru obiect si transport, si Doreilor, supliment neimpozabil pt deranj, suficient cat sa nu-i doara coloana, da?
Pana la urma, nu stiu daca si-au dat  seama ca-s o diva singura, sau pur si simplu au realizat ca posed un caracter dificil, ca mi-au carat-o pana in baie.