Sunday, August 26, 2012

Portretul robot al lui Pinochio




Cu totii mintim. 
Chiar si adevarul trunchiat, care capata un alt sens prin omisiune, ia forma neadevarului.
In general, oamenii nu spun ceea ce gandesc, ci ceea ce-i place celuilalt sa auda.
Cand am reinceput sa merg la sala, cel mai nasol ma simteam cand intram in vestiar sa ma schimb. Evitam sa ma uit in oglinda aceea  mare, care trona  pe tot peretele, pentru ca  imi crea disconfort. Mie nu-mi plac oglinzile, in special astea  mari. Imi sunt de-ajuns cele in care ma vad pe fragmente. Sau ma rog, pe zone de interes. 
Probabil  ca asa e si cu adevarul asta spus in jumatati de masura.  Administrat  politicos si in doze mici, e mai usor de inghitit.

    -M-am cantarit! Am dat jos aproape doua kilograme intr-o saptamana! Se vede?
Katia, pe care o poti suspecta de orice, mai putin de prostie si de raspunsuri la comanda, raspunde fara sa clipeasca.
   -Da, au inceput sa se vada.
   -Pai eu tin, nu ca altii.
Ma fac ca nu pricep, desi stiu unde bate.
In acea dimineata, cautand un dosar, am dat peste un baton de Bounty inceput, in sertarul biroului ei!

      Doua maimute pustoaice, trimise de firma partenera sa faca practica la noi in compartiment, intr-una din desele lor pauze de fumat:
- Fata, il stii pe ala de la info? A inceput  sa se bage in seama cu mine.
- Care fata, ala? Pai are el fata de tine?
     Tipul de la info e un tip misto. Nu este vreo frumusete, dar se pricepe la ceea ce face, e foarte haios, si  are si vorbele la el. 
Intr-o lume sanatoasa la cap, intrebarea corecta ar fi ce-ar putea avea el  in comun cu cele doua euglene?
       Am fost la un pas sa ma intorc si sa le spun:
       -Fetelor, sa nu uitati ca de la gandirea asta o sa vi se traga pe viitor! Intr-o zi, va veti trezi  mai consumate decat tigarile pe care le pufaiti acum, cu abnegatia de caprari care-si asteapta schimbul  din post.  Si cand o sa va pupati in oglinda, singure, sa stiti ca e varianta corecta a filmului, si ca  asa sfarsesc scorpiile selective. Ca pana atunci, toti baietii buni vor fi luati.
        Insa as fi abuzat de avantajul ca, peste o luna, conform ultimelor strigari,  de evaluarile lor m-as putea  ocupa eu. Si ca sa dau cu ele de pereti  nu e doar prematur, dar nici nu respecta corectitudinea politica a situatiei. 

     Cand intarziam in tandem cu Ciociosica, scuza noastra preferata era aia cu “am intarziat pt ca a fost circulatia  blocata pe Colentina”.  Frectii, de cele mai multe ori nu era  nici dracu’ pe sosea. Ce trafic infernal sa se interpuna intre noi si slujba noastra de vis, cand oamenii seriosi, cu joburi serioase, erau ajunsi deja unde trebuiau sa fie?
      Dar pt Ciociosica astea erau amanunte, mereu inventa cate un cataclism  cu care sa delecteze audienta. Mie imi venea sa intru sub masa, dar pt ca, de cele mai multe ori, eu eram cea care lesina in somn, si nu se trezea nici scurcircuitata, ca sa nu mai amintesc de intarzierile de cate-o jumatate de ora distanta de ora stabilita, timp in care ea ma astepta  injurandu-ma de toti dracii rabdatoare ca o sotie de marinar. 
    Asa ca  o lasam sa-si faca numarul, iar cand imi cerea confirmarea povestii, dadeam din cap mai ceva decat un bolnav  de Tourette.
      Zana_mase, intuitiva ca orice zana care se respecta, nu se lasa aburita asa usor, asa ca-mi cerea si ea confirmari,  pe mess:
      - E pe bune?
      - Nu prea!  La ce calamitati invoca stimabila  duamna, ar cam fi trebuit sa ne treaca viata prin fata ochilor.
      -CE GLUME PROASTE AVETI, SA VA F...........
      - Duamna! Tasta 'Caps Lock' e in partea stanga a tastaturii, sub Tab. Ia te rog apasa pe ea pana se stinge beculetul de sub A! Sau scoate scobitoarea cu care ai intepenit Shift-ul. Apreciem.

La celalt cap al mosorului. Alta zi, alta minune.
      - Aveai pe-aici o invitatie la o chestie, un training, parca. Ti-a lasat-o Ale, insa aveam de incheiat niste rapoarte  si am uitat de ea. Sper sa nu te superi, insa  pur si simplu am uitat.
Eu, de colo:
 -      Nu, chiar nu e cazul sa va faceti probleme.
       Abia dupa ce  am vazut despre ce era vorba, am simtit nevoia sa ma asez pe jos si sa ma pun pe plans.
Dar nu asa, ca o panseluta. Plans d-ala de copil prost crescut, pe care daca-l auzi behaind  prin supermarketuri, ii cauti parintii din priviri , ca sa stii cine ar merita  o gramada de suturi in cur, ca n-au aflat la timp care-i treaba cu prezervativul.

           -Sigur? Daca era important,o sa incerc sa ma revansez.
           -Da. Probabil ca, oricum, trebuia sa fiu in alta parte!!
      Faptul era consumat, insa adevarul era  ca orice as fi avut in plan pt 1 iunie, in anul asta de gratie, s-ar fi anulat de la sine.
Ca  Philip Kotler nu e doar parintele marketingului, ci si cea mai uriasa personalitate din domeniu.
Ca ai o data-n viata sansa sa-l vezi in carne si oase.
Si ca puteam sa am privilegiul asta, daca  executiva  nu uita  sa-mi dea  o invitatie la un eveniment la care un  bilet costa peste 600 de euro. Si la care eu puteam sa ma duc fara sa fiu nevoita sa mananc tencuiala de pe pereti in urmatoarele  6 luni. 
       Cum sa ma supar? Pt atata lucru? Las’ ca ma duc, ca poate mai da o tura si sambata viitoare!
        ( Ca sa nu uite ca mi-e datoare, i-am cerut revansa imediat, dandu-i spre aprobare,atat decontul intregii sume datorate mie de firma,  cat  si cererea  de concediu . Mi-am ales cea mai solicitata perioada  din an. Pe care a semnat-o  instantaneu,  fara sa se mai gandeasca cum o sa reactioneze No1 cand o sa afle. Banuiesc ca a intuit ca nu-i  semn bun ca-mi pulseaza atat de tare  vena  de la tampla).




            Cand am vazut-o pe Kitz iesind din sala de consiliu, i-am zambit , apoi m-am scuzat si-am   incercat sa fug cu un „’ai pa, mai vorbim“. 
Total nesincer,  suma tuturor gesturilor de complezenţă.
         -Ce zici? Cred ca m-am descurcat destul de bine, nu-i asa?
         -Ihi.Prezentarea a fost destul de ok.
         -Dar crezi ca a dat bine ca am intrebat despre...
          Am avut o ezitare.

( Cum ar fi fost sa-i raspund:
            - Draga  Kitz- cum dracu’ sa-ti spun, ca sa respectam si adevarul istoric si totodata lucrul asta  sa nu te sifoneze prea tare - ca aia s-au cracanat de ras cand ai inceput sa aberezi in fascicole. Sau ca mie, dupa atatea tampenii scoase pe banda rulanta, mi s-a facut rusine ca-ti sunt subalterna si contemporana? Sau ca singurul lucru, cat de cat ok , a fost ca, la cata dragoste orala ti-a transmis Oblio, n-ai mai avea nevoie de  nicio forma de ciocanoterapie in urmatorii ani!)

         -Aaaa...nu pot sa ma pronunt. Ce pot sa-ti spun e ca, per ansamblu, cred ca  te-ai descurcat!


           

9 comments:

Anonymous said...
This comment has been removed by a blog administrator.
Anonymous said...

Ai dat-o in boscheti cu raspunsul.

LaRoche said...

Pai daca citeai mai cu atentie, ai fi aflat ca eu ma declar la fiecare 10 randuri, genetic introvertita. In plus, mama mi-a interzis sa ma intind la vorba cu oameni necunoscuti, care sunt si anonimi.:P
Daca imi permiti, as vrea sa te luminez intr-o privinta: cine ti-a spus ca, in lumea asta, daca esti seful cuiva, nu poti fi in acelasi timp, si subalternul altcuiva, a facut misto de tine.

Anonymous said...

Daca-mi dai idul tau de mes,si ne conversam putin, poate ca n-o sa mai fiu un anonim.
Daca nu, sper sa atingi momentul de iluminare in care ai sa te impaci cu tine si cu oglinzile tale.

LaRoche said...

O sa incerc. Insa daca nu am sa vad luminita, promit sa scriu. Macar cat sa mi se simta ameliorarea.

Alexei said...

eram in sala 4 cand am citit si tre sa-ti zic ca am ras cu lacrimi ! nu esti normala !!! (chiar daca ar fi trebuit sa stiu asta de cand ai zis <> si te-ai tinut de cuvant cu soarecele ala ). ps: ai uil olueis lav iu daca vei scrie si despre fagotii de la 3.

TeodoraImparateasaBizantului said...

Vreau sa-i multumesc (si) pe aceasta cale autoarei acestei postari , care tind sa cred ca a fost partenera a acestui propuneri dintr-o simpla eroare regretabila .
si care mi-a raspuns cu mare bunavointa si cu decenta caracteristica , mailurilor mele .si care eu o iubesc atat de tare , ca tot cu nicusor dan am votat si io!

LaRoche said...

Da buey, l-am votat pe Nicusor Dan! Fara niciun fel de dubiu si cu toata inima! Omul s-a luptat de nebun cu mafia imobiliara si a castigat o gramada de procese, si cu aia si cu statul, este matematician, judeca logic, are cheresteaua subtire , si voia sa faca din orasul asta ceva misto!Intr-un cuvant, avea cam tot ce mi-as dori eu sa aibe un primar. Game over!

LaRoche said...
This comment has been removed by the author.