Thursday, August 30, 2012

Despre lectii de viata care nu ne transforma. Dar ne inspira

Am dat curs unei curiozitati mai vechi si am intrat  pe un forum, al caror membre si-au expus candva parerile referitor la  ceea ce dumnealor considerau  a fi “haosul din viata mea”. 
Bine, cine-si mai aminteste incidentul, stie ca asta-i varianta scurta si politicoasa, insa focul iadului si expedierile la cratita devin  idei de Oscar  atunci  cand traverseaza  emisferele unor doamne care, din punct de vedere profesional, au vocatie de  casnice odihnite.
Si pt ca inca sunt in concediu si imi permit luxul sa nu am somn , noaptea, le- am urmarit traiectoria gandirii, mai ales ca,  judecand dupa amplitudinea postarilor, doamnele cu pricina, ori erau  nevorbite, ori chiar aveau  lucruri de spus.
Si pt ca, n-am aflat nici pana in momentul de fata care-i  secretul unei casnicii eminamente  lipsite de framantari,  si cum dezvaluirile  erau pe rol, m-am pregatit sa-mi iau  notite.  

Iata cui s-a dat  drept de vot, si cine ne hotaraste noua  soarta.


 “Intotdeauna e bine sa lasam de la noi si sa nu uitam ca  partea dominanta a cuplului este barbatul.  Care in momentul casatoriei ar fi bine sa aiva  cativa ani mai mult decat noi, si  ceva mai multa scoala. Sotiile  nu ar  trebui sa lucreze decat in domenii  unde femeile sunt majoritare, iar  slujba trebuie sa fie  o ocupatie numai  pana  devine mama”. 

Idei ar  mai fi fost, insa n-am mai avut eu rabdare. Toate erau cam la fel: femeia slujeste in casa, si asta ar trebui sa-i ocupe tot timpul. De discutat, are voie, dar numai cu copiii, vecinele si cu soacra. (Cu mama nu prea, ca poate sa-i bage in cap prostii). Sa-i faca viata sotului confortabila, sa-i vorbeasca bland, sa fie cuminte si sa-l incurajeze in convingerea ca in casa, da, el este stapanul.  


Dupa ce-am citit si  asta, mi s-a parut ca sunt ca fraierul ala, care rade ultimul la bancuri.

Asta nu-i casnicie fericita, fai doamnelor, e doar un  tipar de desconsiderare reciproca. 
Fiecare cu aportul lui. 
Ca un barbat  destept vrea langa el una la fel, doar pe un tampit il face fericit o molusca. Ca nu-l complexeaza. Iar ca  longevitatea unei casnicii nu tine intotdeauna de iubire, si ca nu e o dovada ca ar fi vreun succes, stiam demult. 
Cunosc femei care si-ar fi parasit sotii fara niciun regret  daca circumstantele le-ar fi permis libertatea asta.
( Bine, cunosc cateva care le-ar fi pipetat niste stricnina consortilor, daca legea n-ar fi reglementat dur procedeul, dar astea-s cazuri mai izolate). 
Uneori, in spatele usilor sta tocmai acest joc al dominarii si supunerii.
O casnicie buna nu ar trebui sa echivaleze cu  doua enclave ce locuiesc  la aceeasi adresa.

Cand o imbratisare  iti taie respiratia, aia nu mai e imbratisare. 
E doar o simpla tentativa de omor.(Expresia  am citit-o undeva,  nu stiu cui apartine.)

Si-acum va doresc sa aveti o zi de tumbe!







2 comments:

Joanne said...

nu cred ca ai lasat sa se vada comentariile pentru ca ti -am raspuns si nu a aparut nimic . asa ca nu -ti mai scriu decit ca nu ai facut nimic in viata ta si eu am o experienta de viata mult mai frumoasa decit a ta si a multora ca tine care se cred superioare. am 2 copii cu un barbat care il iubesc si care ma fac mindra ca le sint mamica . tu nu ai realizat nimic in viata ta si de aia scri ca un barbat nu sta cu o femeie de casa , pentru ca tu si cele ca tine nu stiu sa il faca fericit si sa stea pe linga ele .
Joanne ( din comunitatea mamicilor si a femeilor senzationale )

Dani said...

Joanne, nu am nimic cu tine si nici nu cred ca te-am jignit. Toata lumea are dreptul la o parere, iar daca vorbim de experiente personale, si a ta si a mea e rezultatul acestora. Nu stiu daca esti indreptatita sa ma pui la punct in numele unui asa-zis sacrificiu in numele familiei sau al copiilor. Nu am ce sa-ti raspund la ceea ce ai scris anterior, pt ca nu stiu la ce te referi. Nu cenzurez opinii decat in caz de forta majora, adica in momentul in care limbajul este inadecvat. Dar si asta presupune o lectura,fapt de care tu m-ai privat, mai mult ca sigur, prin utilizarea neconforma a butoanelor.
Raman la parerea pe care mi-am exprimat-o si pe site-ul vostru, adica sa continui sa cred ca vremurile in care femeia se simtea implinita doar prin familia ei, au trecut. La fel si cea a barbatului care gandea ca locul femeii e in fata plitei. Daca te simti insultata, e strict povestea ta.Din ceea ce am scris, ai citit ce-ai vrut tu sa intelegi, nu ce-am vrut eu sa exprim.