M-am decis ca, incepand de astazi, să fiu mult mai atenta la ceea ce spun celorlalti.
N-am mai mers de luni bune cu metroul, insa astazi ma grabeam.
Am coborat in subteran, m-am urcat in vagon, am numarat statiile pe care le aveam de parcurs si m-am asezat comod pe un scaun. Am deschis cartea si am inceput sa citesc. Mi-era atat de dor sa-l recitesc pe Sebastian.
„Ce cititi?“ ma intreaba domnul in varsta de lîngă mine. Zambesc, privindu-l cu coada ochiului. Desi nu avea nicio importanta, observ ca e un domn bine imbracat si cu o figura interesanta.
Intorc cartea si-i arat coperta. ”Orasul cu salcami”. Zambeste.
„Cartea asta, domnişoară, a facut furori pe vremea mea.“
Are dreptate.
Imi acopar zambetul cu mana (a trecut ceva vreme de cand nu mi s-a mai adresat cineva cu „d-ra”) si ma intorc la cartea mea.
Ajung la birou, deschid messul si Ale imi ureaza o zi buna, in felul lui special.
http://www.youtube.com/watch?v=1G4isv_Fylg
No comments:
Post a Comment