Cateodata ma trezesc ca mi-e dor de cate o perioada din viata mea.
M-am trezit deseori gandindu-ma inapoi, intrebandu-ma cum ar fi fost daca n-as fi luat deciziile pe care le-am luat.
Relatiile sunt teribil de confortabile.
Cu timpul, ajungi sa crezi ca stii totul despre celalalt, iar celalalt, la randul lui, crede ca stie totul despre tine. Fiecare privire, fiecare gest, fiecare grimasa. In plus, stii ca noaptea are cine sa te linisteasca daca te trezesti brusc, si mai stii ca dimineata e cineva acolo.
E o senzatie comoda , insa tocmai aceasta rutina destrama vraja la un moment dat, desi ajungi sa crezi ca, daca ti-a ramas alaturi, te iubeste .
Ce n-am spus nimanui, pt ca n-am avut curajul sa recunosc.
Stiam ca relatia dintre noi nu va evolua in niciun fel, ca flirtul nu va duce nicaieri.
La inceput nu stiam nici macar cum il chema, mereu faceam eforturi sa-mi amintesc numele lui, atat de putin imi pasa.
Imi cerea sa-mi instalez webcam-ul. L-am refuzat categoric. Mi-a spus ca se multumeste si cu cateva poze. I-am trimis cateva ipostaze netremurate, pe care, cand le-a primit s-a asigurat ca-i vad privirea admirativa cu care le studia.
Stiam ca era un joc. Stiam de pariul facut cu Serj si m-am concentrat pe zambetul din coltul gurii.
A inceput sa ma caute cu asiduitate, incercand sa ma faca sa ma simt bine, atragatoare, sexy si cu “potential”. Imi scria ca ii creste pulsul cand ne intersectam si ca viata lui a schimbat ritmul.
Ca sotia si copilul pe care ma asigura de fiecare data ca-i iubeste, altminteri, mai mult decat orice pe lume, in ultima vreme au trecut in planul doi.
Si ca o intalnire cu mine conteaza mai mult decat orice.
Ca-si face o mie de planuri de viitor, ca e intr-o situatie, ca moare sa ma vada, sa ne vedem.
Recunosc ca nu a fost prima tentatie care mi-a sfredelit mintea.
Perioada in care a aparut in viata mea era una in care ma simteam obosita, terminata, consumata.
Cred ca fiecare dintre noi a fost cel putin o data in situatia, recunoscuta sau nu, de a se simti depasita, eclipsata, chiar inferioara altei femei.
Cand lucrurile au luat o alta amploare, dintr-un simt de conservare invatat, mi s-a parut intelept sa ma indepartez cu pasi repezi. Primisem confirmarile de care aveam nevoie intr-un moment in care ma simteam neapreciata.
Din acel moment nu-mi ramanea decat sa ma intorc la realitatea mea, de unde am avut la un moment dat senzatia ca am fost expulzata.
Prin urmare, se poate ca vorba unui strain uneori sa cantareasca mai mult decat a celui de langa tine.
Poate ca specia din care facem parte n-a evoluat atat de mult, incat sa ne tinem departe de jocul primitiv si ritualul animalic al vanatorii, asociind fericirea cu senzatia aceea de placere pe care o traim cand luptam pt ceva, tatonam, ademenim, lovim prada si ridicam trofeul.
Acest interval devine mai incitant decat posesia in sine.
Ii dorim nebuneste pe cei care nu ne vor, sau ne sunt nepotriviti, alergand dupa ei oricate capcane s-ar ascunde prin desisuri. Dar iubim cuminte, la limita plictiselii, pe cei care ne sunt alaturi, si-i indepartam uneori fara regrete pe cei pt care ajungem sa fim ca soarele si luna de pe cer.
Dragul meu, eu chiar as vrea sa te pot iubi o viata, dar ca sa pot sa o fac, ascunde-te uneori de mine.
Si nu te arata imediat, lasa-mi ragazul sa te regasesc.
Ajuta-ma uneori sa mor putin, pentru ca tot tu sa vrei sa ma reinvii. Ca sa ma mai pastrezi un timp.
No comments:
Post a Comment