Supermassive black hole

Sun pe la 5.30 să-mi confirme că ne vedem la 6.
Răspunde greu, insa a plecat si e pe drum, pe undeva pe la Unirii. Inchid.
La 6 fără 10 ajung la Zepter si sun din nou, ca sa-i spun ca am ajuns. Răspunde la fel de greu.
- Stai că vin, sunt la o statie distanta.
Care dracu statie, ma intreb , ca si acum jumatate de ora erai tot la Unirea. Ti-au pus aia piedica si te-ai plantat in asfalt?
-Dar vin, ma asigura.

Stau ce stau , apoi imi dau seama că incep sa inghet, asa că incep sa mă plimb.
E frig de-ti degera ideile, mai ales daca nu porti nimic pe cap si mai ales daca ai ales sa-ti speli parul inainte de-a pleca de-acasa. Asa ca merg repede, uitându-mă des in directia din care ar fi trebuit sa vina si sa si ajunga, daca intr-adevar se afla la o statie distanta.
Ma uit atenta la oameni si ma surprind bucurandu-ma ca-i vad si ca-i aud. Mi-era teama ca m-am salbaticit . De-o saptamana nu am iesit din casa, am stat si am lucrat in disperare.
Incep sa ma simt un pic pierdută si am si picioarele dureroase de frig.
Si doar C imi propusese sa ramana cu mine, pana ar fi aparut S. Stia el ce stia. Acum ma gandesc ca nu trebuia sa-i spun sa plece, as mai fi stat in masina, la caldura. Si totusi, n-am facut-o  pt ca, datorita unor flashuri din trecut, intre ei exista riscul de incaierare.
Ma suna.

- Gata, eu am ajuns. Tu pe unde esti?
- Aici, în fata la Zepter.
In câteva minute, o văd apropiindu-se. Imi face cu mana, zambeste larg si nu se grabeste deloc. Se apropie, si-o văd mai inalta decât o tineam minte. Si-un pic mai frumoasa. Si foarte constienta de asta, si de faptul ca, atunci cand zambeste, e solara.
Poarta acelasi tip de fusta, adica scurt, peste care si-a pus o haina crem, foarte sic. Si e in dres si pantofi.
Ajunge lângă mine, se apleaca si ma saruta maiestuos, zambind indepartat. Nici urma de scuza, nimic. Imi cere sa-i spun unde-i sediul firmei la care mergem. Nu stiu sa-i spun exact, asa ca ma intorc incurcata si-i arat vag o cladire. Plecam. Ma gandesc ca acolo ne vor astepta lucruri la care va trebui sa reactionez potrivit, plus ca prima impresie conteaza. Si simt cum ma cuprind emotiile si mi se strange stomacul.
Ajungem la firma, si ne verificam ceasurile din reflex. Avem un avans de 10 minute.
Isi scoate tigarile,isi scoate una, apoi imi intinde pachetul. Refuz. Isi aprinde o tigara si sufla fumul spre mine.
- De cand nu mai fumezi?
- Vreun 1 an.
- Te-ai mai ingrasat.
- Soarta.
- N-arati rau totusi.
- Tu in schimb,arati intr-un mare fel.
Zambeste.Nu s-a schimbat deloc. E la fel de vanitoasa precum o stiam.
- Am divortat si-mi merge bine.
Tacere. Nu stiu ce ne asteapta in spatele usii, insa faptul ca o stiu cu mine ma linisteste intrucatva. Mereu a stiut sa-si disimuleze starile,uneori sub un calm glaciar.
Respir adanc, in timp ce ea stinge tigarea, isi aseaza meticulos bricheta in pachet si se intoarce spre mine:
- Gata?
- Da.
- Bun. Acum hai sa-i facem praf!