Friday, April 20, 2012

Seems to me that people are too easily offended these days. All I have to say to that is blondes are dumb. Anybody offended?

Am avut primul meci cu stimabila doamna care de ceva timp se considera sefa mea.
Pana acum n-am avut probleme cu chestiunile astea- nu prea m-a preocupat acest aspect, al ierarhiilor. Sunt ultima venita in aceasta structura piramidala, pe care de la inceput am perceput-o oarecum contra naturii, si am considerat ca fac un gest de bun simt daca-mi  vad de treaba mea.
Incerc doar sa functionez la turatia cu care sunt eu obisnuita, bifand pe calendar zilele ramase pana la incheierea seminarului.


Ne-am antipatizat de la prima vedere, si n-am facut niciun efort sa ascundem asta. De cum am intrat in prima zi pe usa, m-a masurat cu suficienta, pastrandu-si aceeasi atitudine gretoasa si cand mi-a indicat biroul care mi-era destinat.
Mi-am impus sa raman calma si sa nu dau amploare gesturilor,  insa nu mi-a luat mult timp sa-i dau dreptate lui Lumi, care s-a retras din proiect cand a aflat distributia.

Motivul pt care s-a inflamat n-a fost relevant.
A fost un pretext pt a ma atentiona cine-i seful, si pt a ma pune la colt, cu public. Ca bonus, desi indirect, o bila neagra ar  merge si la  Lumi, din echipa careia fac parte.

Ostilitatile au fost deschise data trecuta, la Brasov, cand Bucurestii- cum ne zic ei, ardelenii - le-au demonstrat cam de unde se da ora exacta. 

Dupa ce-am coborat la restaurant, nimerindu-ma cu ei la aceeasi masa, madam a tinut mortis sa deschida subiectul legat de bucuresteni. 
Raportul de forte fiind inegal, si avand si avantajul  terenului propriu ( Sibiul pooli),  a prins curajul pe care nu l-a avut  la Brasov .
A inceput domol, cu o caracterizare generala. 
Ca suntem niste mitici(cu accentul corect, as fi putut fi de acord), ca suntem grabiti,  iuti la manie, ca orasul i se pare murdar, ca femeile nu se compara cu alea din Ardeal (corect, noi n-avem cultul palincii), ca muierile lor inca-si apreteaza lenjeria de pat  si sufla in tocana cand i-o pun omului lor fierbinte pe masa, si inca vreo cateva d-astea, dar pe care nu m-am mai obosit  de la un punct in colo sa le mai retin. 

De obicei nu fac panarama in public. Dar mancarea cu specific local a fost nasoala, si  mi-a picat la fel de prost precum zambetele comesenilor,  prost camuflate de tacamuri si pahare duse la gura. 
Si cum tirada  impotriva orasului in care habitez, a fost ofensatoare si datatoare de carcei la hipofiza - am facut o exceptie de la regula, si i-am raspuns.

Intai  le-am spus ca trec peste impolitetea comisa, de a-mi reprosa (in timp ce mancam) defectele unui  oras intreg.  Ca nu eu am dat Bucurestiului  dreptul de veto, insa da, ma bucur ca-l are si consider normal, ca si capitala, sa-l aiba. 
Cum normal consider si  exodul,  si concurenta,  si frustrarile (ca sa folosesc un cuvant pe care-l detest) provincialilor aciuati si luati pe nepregatite.
Ca nu te doare gura sa  pretinzi chestii, insa e greu sa demonstrezi ca ai dus o viata burgheza la tine acasa, in timp ce-ti  pica tarana din buletin. Si ca daca  ti-ar fi  placut munca, aia specifica locului de unde provii,  si o duceai atat de bine, stateai  pe curu' tau acolo, si asta te ferea si de dezamagiri.  Asa, ai venit,  pierde-te in multime pana intelegi  unde esti, si adapteaza-te. Daca esti bun,sigur aici vei afla! Nu are Bucurestiul nicio vina  ca e   ia cu frison cand vezi cat de repede se schimba culoarea la semafor. Daca asta-ti strica feng-shui-ul, du-te  acasa si reia-ti tihna.
(Btw, in Sibiu, intre Continental si Ramada e un parc.  La ora 12, nu gasesti o banca libera. Gasesti acolo toate categoriile de forta de munca. Unii stau cu peturile de bere la picior, altii joaca table, altii asculta cum creste iarba.  Haideti in Bucuresti, sa facem o comparatie)
 Si daca vorbim de aspect, cine o fi  transformat orasul care candva, era denumit Micul Paris, intr-un  un oras mizerabil? 
Si-aici m-am  oprit, spunandu-le ca-s  lucruri demonstrate de altii si care intre timp au devenit axiome. Si ca ar fi  jenant sa le enumar, plus ca  le-as insulta si pretinsa inteligenta. 

In timp ce vorbeam, am vazut-o cum se schimonosea la fata.
Dupa ce si-a recapatat suflul, mi-a suierat ca se astepta la asa ceva,  ca-s reprezentativa pt  ingamfarea tipica zonei de resedinta, si ca o nota de subsol, mi-a insinuat ca, datorita faptului ca, de cand am venit,  ii tratez pe toti cu sictir,  evaluarea lor de final va fi conforma.

Si cu asta mi-a atins punctul de fierbere.
Fine by me,  insa daca tot am ajuns aici, hai sa stabilim si niste limite. 
Ca  eu m-am consacrat  spunand fix  ce gandesc, si nici nu-mi pasa de "evaluarile" voastre. O fi si asta tot  vreo forma de ingamfare tipica,   insa de  notele mele s-au ocupat oameni cu mult mai inteligenti, in alta parte. Si d-aia am doua joburi, si o firma in stand-by, ca sa-mi rezerv dreptul sa va dau cate una peste bot, la toti astia care vreti sa ma obligati sa vad ca ceru-i verde, cand io-l vad albastru toata ziua.  Vezi-l in ce culoare ai tu chef, mie doar da-mi pace.

Nu-s ingamfata, ci doar foarte putin sociabila. Nu rezonez cu foarte multe persoane, insa cu cei pe care-i plac,si care ma plac, sunt deschisa si surprinzator de funny. Nu intretin discutii pt care se presupune sa ai un minim de intimitate cu cel cu care discuti,  pt ca, asa cum am mai spus, nu-s nici din cale afara de sociabila, iar   pe de alta parte,  subiectele pt care am eu vibratii, se trateaza dupa caz, cu psihologul sau cu aia cativa prieteni pe care ii am. 
Psihologi n-am in schema, deci raman aia cativa prieteni . 
Iar daca e sa sintetizam, nu ca n-as vrea sa port discutii, problema e ca in acest moment, uitandu-ma   in jur,  nu prea am cu cine.
Iar daca nu vrei replici, abtine-te de la platitudini si penibilitati. 

Vazandu-si sefa in corzi, micuta ei protejata, aka avocata poolii absolventa de Spiru, a prins glas si mi-a spus ca ar trebui sa  am spirit de echipa si ca si ei ii par uneori greu calificabila.
Dar sunt competitiva, recunosti?
Ca de cand sunt aici, daca sunt nevoita sa va fac munca, o fac, si asta  fara prea mare galagie. Si nu pt ca-s in minoritate, ci pt ca pot s-o fac, si-o fac. Exceptand momentele in care ma calcati  pe nervi cu refularile voastre de femei neciocanite, de momentele cand mi se cere sa  suplinesc si seful,  si pe ala care iese la tigare, si pe ala care-si ia pauza de masa de 3 ori pe zi,  sau locul farfuzelor care sufera de parere deosebita de sine si se refugiaza in toaleta cu orele ca sa se admire in oglinda, atunci se poate spune ca am  spirit de echipa.
Ca am si eu momentele mele cand imi plac misiunile imposibile, dar nu mereu ma trezesc avand trairi de  matrix reloaded.


Sunt  greu calificabila? 'Ai sictir! M-ati etichetat din prima. Nu doar expeditiv, ci  si off-reality.
Ca noi, astia, metropolitanii, traim la  turatie maxima. Pt ca vrem si   si pt ca se  poate.
Asta nu inseamna ca traim ca-n jungla, ci doar ca suntem calificati si eficienti.  
Ca  nu-mi pasa de hiperventilarile absolventilor de Spiru sau alte lacasuri universitare no name, e deja un fapt stiut. 
Exceptandu-i pe cei care chiar fac fata,  nu am menajat niciodata  specimenele iesite din sistemul asta de kkt, chiar daca vremurile  m-au pus pe picior de egalitate cu ei. Consider un avantaj  educatia corecta si examenele  luate pe bune, pt ca asta imi permite  sa fac misto de ei, big time(vb francezului ;) )


Si de cand ma stiu, in loc sa ascult discutii degeaba, ascult mai degraba Queen sau  tot felul de muzici de care unii chiar n-au auzit. De ce-ar trebui asta sa deranjeze, atata timp cat nici macar n-am incercat  sa epatez cu asa ceva- ca-mi tin  muzica in casti, la un volum temperat.  Si nici nu  inseamna neaparat ca-s elevata, ci doar  ca am alte gusturi, pe langa decenta de a nu agasa.


Vazandu-le mutrele siderate, am avut o revelatie: bah, e adevarat ca unii ardeleni sunt ''fruncea''. 
Dar nu pt ca transpira inteligenta, ci pt ca le pica fisa cu zgomot. Si sunt si  inceti ca melcul,  iar dupa ei se formeaza ditamai coloana. 
Iar daca nu le dai un sut in cur ca sa-ti faci simtita prezenta, si-i depasesti pur si simplu, ei raman in lumea lor si habar n-au ca se schimba anotimpul.

Si-am  mai constatat  ca discutiile fara fond imi scot la iveala o latura agresiva, pe care o credeam depasita demult. Nu-mi mai stimuleaza orgoliul sa schimb mentalitati. In decursul anilor am fost   trend setter in cele mai neasteptate domenii. 
Dar m-am plictisit, sau  mi s-a luat si de asta.

Am uitat sa le spun ca la ultima discutie la care-am asistat involuntar, un ceva amestecat , despre mancare, farduri, esarfe si pantofi la reducere, mi-am dorit sa  dansez pe sticla pisata. M-as fi simtit mai confortabil.
Si pt ca n-am avut, mi-am pus castile si l-am  ascult pe Phill Collins. 
Ala-si  dorea sa ploua, in timp ce eu imi doream sa-i mature potopul.






4 comments:

Atilla said...

sa nu te superi pe mine ca-ti spun, insa le-ai aruncat o provocare grea din start. iar genul tau de abordare il inteleg foarte putini. ar trebui sa socializezi mai mult,cred ca toata lumea s-ar simti mai confortabil asa. inclusiv tu!

Dani said...

Nu am motive sa ma supar pe tine. Am recunoscut ca n-am talent in dezvoltarea relatiilor sociale.Si nici nu cred in modificari radicale de personalitate. Atilla(apropo, nu era cu doi de "t"?)...lucrurile pe care le stii despre mine, le stii din spatiul virtual, si e foarte posibil sa fie doar poleiala.

Atilla said...

daca te referi la conducatorul hunilor, da! daca te referi la numele meu, nu. si unde te inseli tu cel mai grav, e in ce priveste ardelenii. Daca ai avut o experienta neplacuta, nu inseamna ca toti oamenii sunt la fel de dezagreabili ca cei cu care ai avut de-a face intr-un anumit moment.

Dani said...

Corect, insa tin sa precizez ca aici nu-i loc de inchinaciune sau impacare ecumenica. Si nu citam din Sf. Scriptura. Scriam despre un lucru pe care l-am perceput si, ca atare, l-am taxat ca fiind o mizerie.Cand te autointitulezi a fi fruncea,nu poti sa te comporti ca polul opus. Sau poti, da' fii pregatit sa ti-o furi.